ULTIMUL EPISOD DIN VIITORUL LUMII

[Vizitato]

Omul a fost descris ca o specie iubitoare de lumina si caldura; alteori, a fost laudat ca o specie cu o imensa putere de adaptare. Iata, a venit vremea sa vedem cat de adevarata este prima afirmatie si cat de mult meritam laudele pentru cea de-a doua.In acest articol

• Cronica unei apocalipse anuntate
  
• Ce se va intampla cu Terra?
  
• Hrana viitorului
  
• Foamea de energie
  
• Doar cu tehnologia n-o sa izbutim
  

Cronica unei apocalipse anuntate
Inceput de veac pe planeta Pamant. Subiectul fierbinte (la propriu!): incalzirea globala. Nu numai ca toata lumea vorbeste despre ea. Toata lumea o traieste. O simtim, ne gandim la ea, ne temem de ea. Sfarsitul lumii si al civilizatiei umane, pe care-l profeteau stramosii nostri, care il vedeau ca pe o Apocalipsa brusca, violenta, o exploziva si brutala prabusire a lumii in sunetul asurzitor al celor 7 trambite, a devenit pentru noi o stingere lenta si treptata a vietii Pamantului, o disparitie inceata, dar inexorabila a toata faptura, pe planeta care ne-a iubit si ne-a crescut pana acum. Si toate acestea pentru ca Pamantul, dimpreuna cu toata atmosfera sa, devine din ce in ce mai cald.

O incalzire cu 4 grade Celsius a climei la nivel planetar nu pare mare lucru - celor care traiesc in regiuni unde iarna incepe in septembrie si se termina in mai s-ar putea sa li se para chiar o schimbare agreabila - dar, din pacate, asta nu mai e o problema regionala, ci una globala. Iar o crestere de 4 grade C a temperaturilor medii la nivel global inseamna o prefacere catastrofala.

Dar de unde au aparut aceste 4 grade funeste care ne suna tot timpul in auz, ca o prevestire de dezastru? Celebrul deja Raport al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbari Climatice (IPCC) a avansat o cifra situata intre 2 si 6,4 grade Celsius. Daca luam ca baza de evaluare – asa cum au facut multi oameni de stiinta – o cifra mijlocie, ne trezim cu aceste 4 grade care, la o prima auzire, nu suna prea inspaimantator dar, judecate prin prisma efectelor, sunt. Pentru ca, la urma urmelor, efectele sunt cele care au importanta. Or, cresterea cu 4 grade a temperaturilor va avea niste consecinte de o amploare aproape de necrezut, cand te gandesti ca e vorba de doar 4 grade!, mai putin decat diferenta de la zi la noapte in climatul temperat. La urma urmei, am fost avertizati: Bob Watson, fostul presedinte al IPCC, ne-a prevenit ca trebuie sa ne pregatim pentru o incalzire de 4 grade.


Cand se va intampla? Previziunea optimista (?): in 2100, temperaturile medii la nivel global vor fi cu cca. 4 grade C mai ridicate decat acum. Previziunea (si mai) pesimista: am putea ajunge in cuptorul descris mai sus inca din 2050. Dar cati vom fi? Si aici parerile sunt impartite, iar unele dintre previziuni suna sumbru de tot, in timp ce altele sunt mai optimiste. James Lovelock, creatorul teoriei Gaia - aceea conform careia Pamantul se comporta ca un superorganism urias – e de parere ca populatia se va restrange drastic: din cei aproape 7 miliarde cati suntem la ora actuala, vor mai ramane poate un miliard. (Asta o fi scenariul pesimist sau cel optimist? Pana la urma, nici nu stii cum e mai rau: sa ramanem mai putini si sa ne consolam cu ideea ca, astfel, civilizatia umana va avea mai putin impact asupra mediului, putand spera astfel sa inversam tendinta de modificare a climei? Sau sa continuam sa crestem pana la cele 9 miliarde preconizate de ONU in 2050, intrebandu-ne, ingroziti, ce o sa mancam cu totii?!)


Ce se va intampla cu Terra?
Singura veste buna este ca, spun expertii, specia umana, in sine, nu pare amenintata cu disparitia; la urma urmei, chiar daca raman doar cateva sute de indivizi, urmasii lor ar putea, in cateva mii de ani, sa repopuleze consistent planeta. Sa zicem, ca sa avem o ipoteza de lucru, asa cum au presupus si cei care fac calculele si previziunile cu care ne ingrozesc pe noi, ca populatia va ajunge la cca. 9 miliarde peste 4 decenii. Si, daca e sa facem ceva, in loc de a sta cu bratele incrucisate, privind disperati cum se duce naibii totul, ar trebui sa incepem de pe acum sa ne imaginam solutii de supravietuire pentru aceste 9 miliarde de cetateni ai planetei Pamant. Ideile nu lipsesc; specialisti de marca si-au rostit opinia, oferind pareri avizate asupra tendintelor, asupra efectelor si asupra unor posibile solutii. Aruncandu-si privirea in viitor, acestia au schitat, pe baza datelor pe care le-au avut la dispozitie si a modelelor de previziune, felul in care va arata lumea noastra si, pornind de aici, posibilele solutii de adaptare. E clar deja pentru toata lumea: situatia se incinge! Sa inceapa, deci, adaptarea!

In primul rand, o mare parte a Terrei va deveni desertica. Desertul pe care il numim Sahara - si care azi se intinde in nordul Africii - se va extinde, in cateva decenii, pana in pragul caselor romanilor, grecilor si bulgarilor, ba chiar si al germanilor si austriecilor, caci sudul Europei si chiar centrul ei, cu mare probabilitate, se vor desertifica. Un climat subtropical arid va inlocui climatul temperat continental cu care ne-am obisnuit. La latitudini mai mici, doua braie de pustiu vor inconjura planeta, unul la nord de Ecuator, altul la sud, doua cingatori uscate, cu pamant crapat, nisip si pietre, printre care vor rasari plante xerofile (adaptate uscaciunii).
In schimb, pentru locuitorii regiunilor nordice ale Europei, Asiei si Americii, va fi ca si cand s-ar muta acum din Siberia, Scandinavia si Alaska in Florida sau sudul Spaniei. Aceste regiuni nordice vor deveni viitoarele granare are planetei; aici vor creste majoritatea recoltelor din care se va hrani omenirea. Sa speram ca ne vor ajunge, caci o mare parte din terenul arabil pe care il exploatam azi se va pierde datorita cresterii nivelului apelor oceanice. Topirea ghetarilor si dilatarea naturala a apei ca urmare a cresterii temperaturilor vor face ca nivelul marii sa se ridice cu cel putin doi metri; cresterea ar putea fi si mai mare daca se vor topi calotele polare. James Hansen, un climatolog care lucreaza in cadrul NASA, a calculat ca o crestere a concentratiei de CO2 in atmosfera pana la cifra de 550 parti per milion (nivelul actual fiind de 385 ppm) ar avea ca rezultat… o Terra completa lipsita de gheturi si pe care nivelul marii ar fi cu 80 metri mai mare dacat in prezent! Regiuni de coasta unde se afla, azi, orase prospere vor fi sub ape, iar turismul submarin va lua amploare, insa atractiile nu vor mai fi recifele de corali, ci magnificele orase scufundate New Orleans, Rotterdam, Sydney…


Hrana viitorului
Ca urmare a acestor drastice modificari, am putea fi siliti sa ne schimbam modul de alimentatie. Desi multi propun trecerea la alimentatia vegetariana, vazand in asta o solutie la problema incalzirii globale (vacile si oile crescute in numar foarte mare produc cantitati enorme de metan, un gaz cu efect de sera), lucrurile nu sunt atat de simple. Daca am deveni cu totii vegetarieni, nu am mai avea ce sa mancam; foametea ar bantui chiar mai rau decat pana acum, lovind regiuni mai intinse si un numar mai mare de locuitori ai globului. Si asta pentru ca numai pe o mica parte a uscatului pot fi cultivate plante. Nici macar un sfert din suprafata sa nu reprezinta teren arabil.

Nici pe pasunile alpine situate la 1500 de metri altitudine, nici in regiunile desertice, nu pot fi cultivate eficient plante pe care omul sa le poata consuma. In schimb, pot fi aduse, in aceste regiuni, animale – vaci, oi, capre, iaci, camile, de la caz la caz – care consuma plantele ce cresc in aceste regiuni, iar noi consumam, apoi, carnea si laptele acestor animale. Astfel, cresterea animalelor domestice este, in esenta, un sistem de convertire a resurselor – iarba marunta si aspra a pasunilor alpine sau tufele tepoase din zonele aride, pe care omul nu le poate utiliza ca atare, sunt transformate in resurse utilizabile. Intrebarea este: in ce masura vom mai putea face acest lucru peste cateva decenii?


Suprafetele arabile se vor restrange drastic, ceea ce va ramane va trebui folosit pentru productia de cereale si alte plante pe care sa le putem consuma in mod direct. Sunt specialisti care prevestesc ca, daca pasarile vor putea fi crescute in ferme in sistem intensiv, pentru erbivorele mari nu prea va mai fi loc. Nu va fi suficient spatiu pentru pasunat, asa incat consumul carnii rosii va trebui, vrand-nevrand, redus. Poate astfel se va limita, totodata, cantitatea de metan eliberata in atmosfera de catre rumegatoare. Lumea de peste cateva decenii va fi una in care vacile si oile vor fi animale rare. De mai multa atentie s-ar putea bucura caprele care, cu binecunoscuta lor rezistenta si lipsa de mofturi la mancare, ar putea fi animalele potrivite pentru a rontai arbustii spinosi care vor creste in acele regiuni mai mult uscate, care vor ocupa o mare parte din pamanturile Terrei. (Inca ar fi bine si asa. La friptura mai renuntam, dar cum sa traim fara branza???)

Animalele marine, care alcatuiesc o parte importanta a hranei omenirii, vor disparea treptat. Captarea dioxidului de carbon din aer va acidifia apele marine, iar aceste ape acide vor dizolva invelisurile calcaroase ale unor organisme planctonice si cochiliile molustelor. Lanturile trofice complexe care intretin biosfera marina se vor rupe, astfel ca nici peste nu va mai exista in aceste mari secatuite. O mare extinctie a speciilor oceanice ar putea fi consecinta pomparii in atmosfera a dioxidului de carbon produs de civilizatia industriala. Si atunci, va trebui sa compensam pierderea animalelor marine prin culturi vegetale in apa marii. Algele sunt o posibila solutie; platformele marine, pe care vor fi cultivate plante alimentare, sunt o alta.


Daca marile intinderi furnizoare de recolte se vor muta spre nord, oamenii ar urma si ei migratia plantelor. Un mare numar de locuitori ai Africii si Asiei – devenite aride pe cea mai mare parte a suprafetei lor – ar trebui relocati. Unde? Poate in Canada, in Siberia, in Scandinavia, in Alaska, unde atunci va fi o clima placuta si unde, spre norocul nostru (ma rog, al lor), vor exista vaste suprafete de teren care ar putea fi colonizate. Oarece inghesuiala va fi, asa ca probabil, modelul predominant va fi cel al locuirii in spatii desfasurate pe verticala – “la bloc” – ceea ce ridica probleme specifice care vor trebui rezolvate cu mare-mare simt de raspundere de catre arhitectii si urbanistii viitorului.


Foamea de energie
Mult laudata solutie a fabricarii combustibilului auto din plante (biodiesel) s-a dovedit o arma cu doua taisuri, iar cel de-al doilea ne-a cam ajuns la os, de vreme ce cultivarea a mari suprafete de teren cu plante pentru biodiesel, in loc de plante pentru hrana, a dus la o crestere a pretului alimentelor si a contribuit la infometarea unui numar mare de locuitori ai lumii. Nici la fel de laudata solutie a folosirii etanolului drept carburant auto nu s-a dovedit grozava: entuziasmul s-a dezumflat rapid cand, recent, in urma unor calcule complicate si savante, o parte a comunitatii stiintifice a ajuns la concluzia ca producerea de etanol nu e deloc o metoda prietenoasa fata de mediu si are o amprenta de carbon mult mai mare decat ne imaginam. (Povestea e, ce-i drept, controversata, deocamdata.)


Celulele de hidrogen – care produc “curent” pentru alimentarea unor masini electrice – ar putea fi o solutie, dar inlocuirea combustibililor traditionali cu electricitatea produsa de celule de hidrogen merge tare greu. In California, guvernatorul Arnold Schwarzenegger se laudase ca va construi 150-200 de statii de alimentare pentru masinile cu celule de hidrogen, de-a lungul autostrazilor statului, si asta pana in 2010. Mai e doar putin pana atunci si abia s-au construit 24 de astfel de instalatii. Unul dintre motivele pentru care California nu s-a indeplinit planul este controversata chestiune: ce trebuie sa avem mai intai - infrastructura sau masinile? Fabricantii de automobile n-au reusit sa furnizeze pietei suficiente autoturisme cu celule de hidrogen, iar fara masinile care sa asigure cererea, nici oferta a 200 de statii de alimentare nu are sens. Are cineva alta solutie?


Pana la urma, probabil, tot energia electrica ne va scoate din incurcatura; masinile electrice, silentioase si nepoluante, ar putea inlocui intr-o zi – ce vis frumos! – masinile zgomotoase, otravitoare si urat mirositoare de azi. Mai ales ca de electricitate e nevoie si in multe alte domenii; deci, are sens sa incercam sa ne concentram eforturile pentru a gasi metode nepoluante si eficiente de a produce energie electrica, pe care s-o folosim apoi pentru toate cele: transport, incalzire, gatit, iluminat etc. etc.
Pai, daca tot o sa fie cald, soare si deserturi peste tot, hai sa profitam! Tehnologiile de convertire a radiatiei solare in energie electrica au progresat vijelios: deja exista mai multe sisteme, care devin tot mai performante, deci nu trebuie sa inventam ceva cu totul si cu totul nou, ci doar sa imbunatatim, adaptam si extindem ceea ce avem deja. Ideile exista, motivatia exista (cutitul ajuns la os e cea mai motivanta chestie din lume), o sa gasim si banii si, facand un efort, am putea avea milioanele de kilometri patrati de instalatii care sa ne furnizeze energia care ne trebuie. Incercari la scara mai mica exista deja; ideile indraznete pentru proiecte de mare amploare nu lipsesc nici ele. Peste braiele desertice care vor incinge Pamantul, am putea construi uriasele centrale solare care vor alimenta cu energie tot restul lumii.


Doar cu tehnologia n-o sa izbutim
Pana acum, solutiile noastre la problema cresterii temperaturilor si a cresterii populatiei au fost mai degraba de ordin tehnologic. Soiuri mai productive, metode mai eficiente, ingrasaminte mai concentrate… De acum incolo, ne spun specialistii, trebuie sa ne insusim un alt mod de a gandi. Unul bazat nu pe geopolitica traditionala – granite, natiuni, raporturi de forte – ci pe o privire de ansamblu asupra problemei. La urma urmei, e de bun simt: o problema globala necesita solutii globale. O politica internationala de relocare pare utopica azi si totusi, ea s-a putea dovedi la un moment dat necesara, pentru a realiza deplasarea populationala despre care vorbeam: mutarea a milioane de oameni din regiunile devenite aride si neospitaliere spre cele care, in urma modificarii climei, vor deveni, din prea reci si neprimitoare, tocmai bune pentru traiul omenirii.

Apoi, va fi nevoie de o politica internationla in domeniul agriculturii, caci cheia supravietuirii tuturor va fi o distributie inteligenta a resurselor. Va fi necesar sa depasim faza ”fiecare in tara lui cultiva ce-i trebuie lui si ce vor muschii lui”. Dupa cum spune Peter Cox, un climatolog care lucreaza la Universitatea din Exeter, Marea Britanie: daca niste extraterestri ar veni azi pe Pamant, li s-ar parea aberant faptul ca unele dintre cele mai aride tari din lume, precum Pakistan si Egipt, cultiva, pe scara intinsa, o planta atat de mare consumatoare de apa cum este orezul, si inca pentru a exporta mare parte din recolta!

Apa va fi mult mai putina decat acum, marile fluvii ale lumii vor deveni mai firave, luncile umede si fertile se vor ingusta, asa incat orezul s-ar putea sa devina un lux. Ne vom intoarce spre plante mai putin setoase, precum cartofii, si spre soiuri rezistente la seceta ale unora dintre plantele cultivate azi. Intr-o lume bine adaptata dezastrului generat de cel patru grade in plus, politicile agrare vor trebui modificate in asa fel incat recolta sa ne ajunga tuturor. Nu-i nici un secret ca, la ora aceasta, o mare parte din tot ceea ce se produce comestibil, in societatea capitalista multilateral dezvoltata si hiper-consumerista, de tip occidental, ajunge la gunoi, in vreme ce, in tarile lumii a treia, milioane de oameni rabda de foame, sunt subnutriti si malnutriti, iar unii chiar mor de inanitie. O gandire desteapta si cooperanta ar putea reduce mult aceste probleme; nu ignora nimeni complexitatea problemei, ca doar stim cat de greu este sa ascultam de ordinele altora, in loc sa facem ce vrem noi, dar supravietuirea pe termen lung va include, cu siguranta, depasirea acestui egoism la scara nationala in favoarea unei gandiri mai largi si mai cooperante. Aici va fi piatra de incercare, si nu degeaba expertii insista asupra laturii politice a gestionarii efectelor schimbarii climatice: solutiile tehnologice nu mai sunt de ajuns, e vremea solutiilor politice globale.


Noua realitate climatica va aduce dupa ea noi realitati geografice, politice, geopolitice si noi realitati sociale. Deja ne e clar tuturor, de cateva decenii, ca intre evolutia mediului si dezvoltarea omenirii e o legatura dureros de stransa, astfel incat organismele internationale care au fost infiintate pentru a facilita colaborarea la nivel mondial au acum, pe agenda lor, problemele generate de schimbarea climei si modul in care ne adaptam la acesta noua realitate climatica. Intrebare de 100 de puncte: avem destui specialisti care pot sa vada imaginea de ansamblu, sa inteleaga bine legatura dintre aceste fenomene climatice si adaptare si sa fie capabili sa dea o mana de ajutor atunci cand va fi nevoie? Avem institutii unde sa se invete in mod specific aceste lucruri, unde sa-i formam pe acesti planetologi ai viitorului?


Asa a aparut ideea infiintarii unui centru international care sa se ocupe de schimbarile climatice si de dezvoltare. Centrul (International Centre for Climate Change and Development) urmeaza sa fie infiintat in Bangladesh, iar Saleemul Huq, specialist in cadrul Institutului International pentru Mediu si Dezvoltare (organism cu sediul la Londra) a declarat ca intentia este de a face din Bangladesh un laborator al adaptarii la schimbarile climatice. Dupa opinia sa, Bangladesh, care e vazuta azi ca un simbol al vulnerabilitatii – o tara saraca, suprapopulata, lovita adesea de dezastre naturale – ar urma sa devina un simbol al adaptarii eficiente si creative la marea provocare care ne pandeste pe toti: schimbarea climatica majora care va sa vina. Centrul va gazdui specialisti care vor putea studia la fata locului modele ale adaptarii si vor imagina solutii care sa poata fi aplicate si in alte tari ale lumii. Caci multe state s-ar putea confrunta, in cateva decenii, cu problemele pe care le are azi Bangladesh: populatie numeroasa – caci schimbarile ar putea constrange oamenii sa porneasca in migratie, disperati, spre ceea ce vor parea atunci noile Tari ale Fagaduintei; inundatii – caci intensitatea uraganelor va spori, iar nivelul crescut al apelor marii va ameninta mii de orase si sate; saracie, foamete si boli – caci resursele de toate felurile vor scadea in urma dezastrelor naturale. Pare un scenariu atat de horror, incat nici nu-ti vine sa te gandesti la el. Dar refuzul si negarea nu sunt solutii ale problemelor. Adaptarea, insa, este.
SPUNE-TI PAREREA! Crezi ca ar fi nevoie de un angajament politic global proactiv fata de mediu? Este incalzirea globala o responsabilitate a institutiile internationale sau a fiecaruia dintre noi? Ce masuri crezi ca ar trebui luate pentru a stopa incalzirea globala? Ce parere ai despre acest articol?



DESCOPERA.RO

[Vizitato]

Uniunea Europeana va disparea de pe harta politica a lumii, Rusia va reface URSS, iar Statele Unite ale Americii vor fi invadate de imigranti din lumea intreaga.

Cam asa va arata lumea conform unui studiu publicat la Washington de seful Serviciului de analiza al Stratfor George Friedman, citat de Agerpres.

Victoriile si esecurile liderilor politici nu influenteaza intr-un grad inalt pozitiile istorice ale unui stat, considera analistul american mentionat, in studiul intitulat "Urmatorii 100 de ani: prognoze pentru secolul XXI". El sustine ca strategia de dezvoltare a oricareia din tarile de pe glob este "adanc impregnata in ADN-ul ei".

In baza analizei datelor georgrafice si demografice, Friedman pune la indoiala mentinerea pozitiei privilegiate de lider mondial de catre SUA in secolul XXI. "Practic, procesul predarii pozitiilor a si inceput", scrie analistul de la Stratfor.

Intr-o perspectiva de timp apropiata va disparea, in opinia sa, principala amenintare la adresa securitatii SUA si anume terorismul international. Deja din 2009, considera el, sustinatorii Jihadului si ai atacurilor teroriste de la 11 septembrie impotriva SUA vor trebui sa renunte de la obiectivul lor de creare a unui imperiu islamic pe teritoriul Europei si Asiei.

Insa in anii '30 ai secolului XXI, SUA urmeaza sa se confrunte cu un alt pericol si anume acela al unui declin puternic demografic, ceea ce va face vulnerabila tara in fata hoardelor de imigranti din America Latina care vor invada la propriu Statele Unite.

Catre 2090, imigrantii vor constitui grosul populatiei in statele din sud-vestul SUA, care au fost anexate in epoca de la Mexic, considera George Friedman.

Ce se va intampla in acest timp in Europa? Peste o suta de ani, Europa nu va exista in acceptiunea in care exista astazi, prevede analistul Stratfor. Confruntata cu un haos de proportii, Uniunea Europeana va disparea de pe scena politica impreuna cu politica sa de buna cooperare cu vecinii, suveranitate comuna si un sistem comun de adoptare a legilor, dar fara o armata care sa o apere.

In acelasi timp, Germania va declansa un razboi impotriva Poloniei si a Marii Britanii, citeaza Bloomberg din studiul mentionat pe care il califica deja drept un "thriller geopolitic" de mare succes.

Spre mijlocul acestui secol, China va trosni din toate incheieturile ca urmare a stagnarii economice si a divergentelor intre provinciile sale de pe continent si cele insulare.

Rusia se va mentine, in opinia lui Friedman, o perioada mai indelungata. Deja spre 2015 va restabili URSS si va intra intr-o noua era de razboi rece cu SUA. Insa de data aceasta, prognozeaza analistul citat, Moscova va pierde razboiul mai repede decat in secolul trecut.

Astfel, spre 2050, Rusia si China se vor destrama, iar Japonia si Turcia vor prelua asupra lor rolul de aparator al continentului euroasiatic in fata SUA, care la acel moment vor fi pierdut demult statutul de mare putere mondiala.

Poate ca multi vor considera aceste previziuni neverosimile, se declara de acord George Friedman, dand ca sigur un razboi mondial peste 40 de ani. Analistul Stratfor prevede ca Japonia va ataca din spatiu SUA chiar de Ziua Recunostintei in anul 2050.

Autorul acestor previziuni sumbre anticipeaza un "Pearl Harbor orbital". Formal, victoria va fi de partea SUA, insa cine va invinge in realitate studiul nu spune. "Aceasta este o intrebare care isi va gasi raspunsul abia in secolul XXII", afirma in incheiere George Friedman.

[Vizitato]

Populatia mondiala va depasi noua miliarde de indivizi in 2050, crescand constant de la 6,8 miliarde in acest an si sapte miliarde la inceputul lui 2012, conform estimarilor ONU date publicitatii miercuri, relateaza AFP.

Cei mai multi dintre noii locuitori ai planetei vor trai in tarile in curs de dezvoltare, a caror populatie va depasi in acest an 5,6 miliarde de indivizi si 7,9 miliarde in 2050.

Cresterea va fi repartizata intre grupele de varsta 15-59 de ani (1,2 miliarde de persoane in plus) si cea de 60 de ani si peste (1,1 miliarde).

Potrivit estimarilor care revizuiesc proiectiile oficiale ale ONU din 2008 privind evolutia populatiei mondiale, tarile cele mai dezvoltate nu vor cunoaste decat o crestere usoara de populatie, care va spori de la 1,23 miliarde la 1,28 de miliarde de indivizi in 2050.

Intre 2005 si 2010, aportul migratiilor va fi de doua ori mai mare decat cel al sporului natural in cresterea populatiei in opt tari sau regiuni: Belgia, Macao, Republica Ceha, Luxemburg, Qatar, Singapore, Slovenia si Spania.

De asemenea, in perioada 2010-2050, tarile care vor cunoaste o balanta pozitiva a migratiilor vor fi in ordine Statele Unite ale Americii (+1,1 milioane/an), Canada (+214.000/an), Marea Britanie (+174.000/an), Spania (+170.000/an), Italia (+159.000/an), Germania (+110.000/an), Australia si Franta (+100.000/an).

Tarile care vor cunoaste o balanta negativa a migratiilor vor fi Mexicul (-334.000/an), China (-309.000/an), India (-253.000/an), Filipine (-175.000/an) si Pakistan (-161.000/an).

Populatia a 49 de tari cele mai putin dezvoltate se va dubla, ajungand de la 840 de milioane in acest an la 1,7 miliarde in 2050.

Scenariul cel mai probabil prognozeaza o scadere a natalitatii, care se va diminua de la 2,56 copii/femeie in 2005/2010 la 2,02 copii/femeie in 2045-2050.

Previziunile, elaborate de Departamentul pentru afaceri economice si sociale ale ONU, indica de asemenea ca scaderea natalitatii se va traduce intr-o imbatranire a populatiei.

In tarile cele mai puternic dezvoltate, 22% din populatie are deja 60 de ani sau mai mult, iar proportia acestui segment de varsta ar putea ajunge la 33% in 2050, numarul persoanelor in varsta urmand sa reprezinte dublul celui al copiilor.

In prezent, numai 9% din populatia tarilor in curs de dezvoltare are 60 de ani sau mai mult, dar procentul va ajunge la 20 in 2050.

Studiul integreaza datele cele mai recente provenite din recensamintele nationale si mai multe studii demografice realizate in intreaga lume, noteaza AFP.

[Vizitato]

Zonele acoperite cu gheata din munti ar putea sa dispara pana in anul 2050, potrivit unui studiu recent.

Cercetatorii au descoperit ca ghetarii se topesc mai repede ca niciodata. Elevetienii au colectat date despre grosimea gheturilor de pe crestele montane din toata lumea, din Noua Zeelanda si pana in Alpi, relateaza The Telegraph.

Din cauza scaderii caderilor de zapada din Scandinavia a scazut si grosimea gheturilor, in medie la 0,6 metri in 2007, comparativ cu recordul de 1,2 metri, inregistrat in 2006.

In orice caz, acesta a fost cel de-al treilea record doborat in ultimii 18 ani, de cand se efectueaza aceasta monitorizare, iar acest fapt i-a determinat pe specialisti sa afirme ca masa totala a ghetarilor inregistreaza cel mai scazut nivel al ei din ultimele secole.

Michael Zemp, care analizeaza datele despre ghetari, a declarat ca, daca temperaturile vor continua sa creasca, ghetarii din regiunile mai calme si amplasati la altitudini mai mici ar putea sa dispara in intregime pana in 2050.

[Vizitato]

Carlos Ghosn, directorul general al Renault Nissan, a spus, vineri, ca numarul masinilor aflate in folosinta va fi 2.9 miliarde de masini in 2050, iar acestea vor trebui sa aiba motoare ecologice.

"Pana in 2050, cred ca in lume vor fi 2,9 miliarde de masini, iar cel putin 2 miliarde vor fi in tari in care in prezent abia daca exista masini", a declarat Ghosn, la cel mai vechi club automobilistic din lume - Automobile Club de France, relateaza Reuters.

In prezent, in lume exista in jur de 650 de milioane de autoturisme.

Cresterea numarului de masini va fi determinata de pietele emergente din Asia, America de Sud si Africa, a spus Ghosn, citand un studiu al bancherilor de la Goldman Sachs, care estimeaza ca economia Indoneziei ar putea-o depasi pe cea a Japoniei, iar Nigeria va avea o economie mai importanta decat cea a Frantei.

Ghosn a spus ca este convins ca oamenii nu vor renunta la privilegiul de a avea un mijloc de transport motorizat individual si a adaugat ca aceste masini nu vor mai putea folosi benzina drept combustibil, din cauza scumpirilor si a rezervelor limitate.

Renault Nissan lucreaza, ca si alti producatori de automobile, la crearea unor sisteme care sa permita masinilor sa functioneze pe baza de hidrogen, care poate fi produs din alte surse decat benzina.

"Treabuie sa fie o masina fara emisii", a spus Carlos Ghosn. El a declarat ca va exista un val de consolidari in sectorul automobilelor, iar pe piata vor intra noi jucatori din tari cum ar fi China si India.

"India va avea o industrie auto la nivelul celei care exista acum in Statele Unite", a estimat Ghosn.

[Vizitato]

Lumea incepe sa se orienteze spre alternative la petrol, carbune si gaze naturale si gaseste atragatoare sursele neconventionale de energie, precum biocombustibilii, energia solara si nucleara. La o prima vedere, acestea ar putea parea solutia perfecta la criza petrolului. Numai ca nu sunt.

Publicatia Foreign Policy demonteaza sapte mituri privind beneficiile energiei alternative.

1. "Trebuie sa facem tot posibilul pentru a promova energia alternativa"

Este limpede ca status quo-ul nu mai poate fi pastrat mult timp, iar combustibilii fosili dau peste cap clima. Oamenii de stiinta sustin ca emisiile poluante trebuie reduse cu peste 25% pana in 2020 si peste 80% pana in 2050.

Insa chiar daca ar trebui sa ne straduim sa ne rupem de dependenta de petrol, nu avem cum sa facem tot posibilul - sunt presiuni financiare, politice si tehnice. Solutiile cele mai bune vor fi cele care propun cele mai mari reduceri la cele mai mici costuri, in cel mai scurt timp.

Masinile alimentate cu hidrogen, fuziunea la rece si alte tehnologii speculative "suna bine", insa pot duce la cheltuirea unor resurse valoroase care ar putea fi folosite pentru idei mai eficiente.

2. "Combustibilii alternativi sunt solutia pentru dependenta noastra de petrol"

"Combustibilii regenerabili" suna bine in teorie, iar lobby-istii din agricultura au convins SUA si statele europene sa puna in aplicare masuri de promovare a culturilor de "petrol alternativ".

Pana acum insa, etanolul derivat din porumb in SUA sau biodieselul din ulei de palmier, rapita si soia din Europa s-a dovedit a boala mai grea decat dependenta de petrol.

Cercetatorii au facut eroarea grava de a calcula ca se vor reduce emisiile deoarece plantele absorb carbonul in perioada de crestere, insa nu au luat in considerare faptul ca aceste culturi vor duce la deforestarea unor suprafete care anterior absorbeau si mai mult carbon din atmosfera.

Indonezia, spre exemplu, a distrus atat de multe paduri pentru a face ulei de palmier pentru piata european de biodiesel incat se claseaza pe locul trei in topul celor 21 de state cele mai mari poluatoare.

Nu e doar o chestiune de poluare- cerealele necesare pentru a face plinul unui SUV cu etanol ar putea hrani o persoana infometata timp de un an. Cu toate acestea, SUA si-a marit de cinci ori productia de etanol intr-un deceniu si isi propune sa o mareasca iar de cinci ori in urmatorii zece ani.

3. "Daca biocombustibilii de azi nu sunt solutia, atunci maine vor fi biocombustibili mai buni"

SUA sustine in continuare etanolul din porumb si isi propune sa declanseze operatiunea "biocombustibilii de generatia a doua", cum ar fi etanolul celulozic. In teorie, acestia ar trebui sa fie mai putin destructivi decat etanolul din porumb, care se bazeaza pe tractoare, fertilizatori derivati din petrol si distilerii care emit emisii uriase de carbon.

Insa studii recente arata ca orice biocombustibili care necesita teren agricol sunt mai dezastruosi decat benzina in ceea ce priveste incalzirea globala.

4. "Energia nucleara este solutia pentru dependenta de petrol"

Energia atomica nu se face vinovata de emisii poluante, asa ca politicienii si chiar si unii activisti pentru mediu au imbratisat ideea ca este o alternativa curata la carbune si gazele naturale, care poate functiona si in absenta soarelui si vantului.

Mai multe state - Franta este cel main de succes in acest sens- isi asigura o parte a necesarului de energie din surse nucleare, iar alte state se pregatesc sa isi construiasca centrale atomice.

Insa energia nucleara nu poate solutina criza climatica, in primul rand pentru ca Occidentul trebuie sa taie acum din emisii si nu peste cativa ani, cand vor fi puse in functionare primele reactoare noi.

Pana prin 2020 deci, nici vorba de ajutor din partea energiei nucleare. Un alt minus il constituie costul - centralele nucleare ar trebui, cel putin teoretic, sa fie scump de construit si ieftin de operat.

Din nefericire, se dovedesc exorbitant de scump de construit, in unele cazuri costurile initiale marindu-se de patru ori pana la finalizare.

5. "Nu exista o solutie magica pentru criza energiei"

Exista o resursa regenerabila curata, ieftina si abundenta - cea mai buna din toate. Nu implica despaduriri, nu e nevoie de ani ca sa o construiesti si nu depinde de vreme - este vorba despre eficienta.

Inseamna mai putina irosire a energiei - sau, mai precis, folosirea unei cantitati de energie pentru a raci la fel de bine o sticla de bere sau pentru a face apa de la dus la fel de fierbinte.

Eficienta inseamna sa faci mai mult sau la fel cu mai putin, nu e nevoie de efort sau sacrificii. Dispozitive mai eficiente, fabrici mai eficiente, cladiri si vehicule mai eficiente, inseamna o reducere semnificativa de conbustibili fosili fara ca nimeni sa simta ca face vreun sacrificiu.

6. "Avem nevoie de o revolutie tehnologica pentru a salva lumea"

Pe termen lung, e greu de imaginat cum, in absenta unor avansuri tehnologice importante, vom putea reduce cu 80% emisiile poluante pana in 2050, pe masura ce populatia globului creste si lumea se dezvolta.

Capitalul privat care in acest moment finanteaza cercetarile in domeniul energiilor regenerabile ar putea produce al un moment dat panouri solare ieftine, un combustibil sisntetic sau o baterie super-puternica.

Dar exista deja toata tehnologia necesara ca sa incepem sa reducem emisiile prin reducerea consumului. Nu trebuie sa reducem la zero consumul de combustibili fosili pana in 2020 pentru a ne atinge tintele. Pur si simplu trebuie sa consumam mai putin. Daca cineva vine cu o idee buna in 2020, cu atat mai bine.

7. "In fine, trebuie sa ne schimbam comportamentul pentru a salva lumea"

Zilele acestea, este incorect din punct de vedere politic sa sugerezi ca protectia mediului cere o cat de mica schimbare in stilul nostru de viata.

Acest al saptelea mit este, insa, adevarat. Poate ca va trebui sa scoatem din priza cateva rame de fotografii digitale, sa inchidem aerul conditionat si sa punem un pulover in plus in loc sa dam drumul la caldura.

Daca acesta este un adevar incomod, ei bine, este mai putin incomod decat reactoarele de trilioane de dolari, dependenta perpetua de petro-statele agresive si o planeta "prajita".

[Vizitato]

Cateva dintre scenariile despre schimbarile climatice arata ca in 2030 oamenii se vor refugia in Antarctica, olimpiadele se vor tine numai in spatiul cibernetic, iar Australia Centrala va fi abandonata din cauza secetei, arata think tankul britanic Forum for the Future.

Cercetatorii britanici de la institutul caritabil Forum for the Future, alaturi de specialistii laboratoarelor Hewlett-Packard, vor sa atraga atentia asupra riscurilor incalzirii globale, promovand o serie de astfel de scenarii exotice si radicale despre viitor, informeaza Reuters.

"Schimbarile climatice vor afecta economia cel putin la fel de grav ca si criza de lichiditati", se arata in raportul de 76 de pagini. Scenariile variaza de la modalitati de a creste eficienta energetica, prin centrale de desalinizare cu generatoare solare care sa contribuie la transformarea Saharei intr-o regiune cu vegetatie, pana la scenarii care prevad ca oamenii se vor refugia in Antarctica din cauza temperaturilor crescute.

"Inca avem posibilitatea sa schimbam viitorul. Lumea chiar ar putea arata asa, iar multe dintre variante nu sunt prea placute", a declarat presedintele Forumului, Peter Madden. El a criticat faptul ca majoritatea rapoartelor intocmite de experti nu se concentreaza pe efectele sociologice si psihologice ale incalzirii globale, ci doar pe solutiile stiintifice legate de emisiile de dioxid de carbon.

"Istoricii din viitor vor denumi, poate, aceasta perioada 'anii schimbarilor climatice'. Se vor uita la generatia noastra fie ca la niste eroi, fie cu dezgust si lipsa de intelegere, asa cum ii judecam noi acum pe cei care au permis sclavagismul", a comentat Madden.

Expertul a atras atentia ca acest raport vizionar nu a cautat sa releve scenariile iminente, ci doar sa ia in calcul posibile variante.

Raportul prezinta urmatoarele cinci scenarii:

Eficienta pe locul intai - Inovatiile tehnologice vor contribui la rezolvarea schimbarilor climatice, sporind cresterea sustinuta si consumerismul. Sahara este verde, iar coasta de est a SUA, de exemplu, este protejata de un perete ecologic, care genereaza energie de la valuri si maree.

Transformarea serviciilor - Preturile exorbitante pentru emisiile de dioxid de carbon duc la orientarea catre o economie bazata pe servicii. Oamenii nu mai detin masini, ci biciclete. Oklahoma si Australia Centrala sunt abandonate din cauza secetei. Atletii raman in tarile lor, concurand unii impotriva celorlati in spatiul virtual, unde asista miliarde de spectatori.

Redefinirea progresului - Depresiunea economica din perioada 2009-2018 forteaza oamenii sa adopte un stil de viata mai modest, concentrandu-se pe calitatea vietii. In SUA, oamenii muncesc numai 25 de ore pe saptamana si executa 10 ore de munca voluntara.

Economia razboiului ecologic - Lumea nu a reusit sa opreasca schimbarile climatice, iar economia mondiala s-a prabusit in urma cresterii pretului petrolului la peste 400 de dolari pe baril. Electricitatea este oprita automat in gospodariile care depasesc ratiile alocate. Refugiatii se muta in Antarctica, unde populatia va ajunge in 2040 la 3,5 milioane de oameni.

O lume protectionista - Globalizarea este in descrestere, dupa ce eforturile pentru combaterea schimbarilor climatice au fost prost coordonate. Marocul a primit invitatia de a adera la UE, in schimbul accesului exclusiv la rezervele de energia solara pana in 2050

[Vizitato]

In anul 2100, in lume vor fi doar 5 miliarde de oameni







Cresterea pretului la energie si alimente, lipsa apei si schimbarea climatica ar putea duce la o reintensificare a instabilitatii si violentelor in lume in cursul urmatorului deceniu. Toate acestea ar putea avea ca urmare scaderea, pe termen lung, a populatiei de pe glob.

Un raport redactat de Millennium Project, o retea mondiala de institutii din peste 100 de tari, infiintata la initiativa ONU, avertizeaza ca, desi in 2050 populatia lumii va ajunge sa numere 9,2 miliarde de suflete (de la aproximativ 6,7 miliarde, cat insumeaza in prezent), pentru ca in foarte scurt timp sa depaseasca 9,8 miliarde, pana in 2100 decimarea va fi atat de drastica incat pe Pamant vor mai trai doar 5,5 miliarde de oameni, informeaza AFP.

15 mari pericole pentru omenire

Conform centrului international de cercetare, omenirea se confrunta cu 15 provocari, de la apa potabila si energie pana la crima organizata.

Raportul atrage atentia ca jumatate din populatia mondiala este vulnerabila in fata instabilitatii sociale si a violentelor. Conform raportului, exista 46 de tari, cu o populatie de 2,7 miliarde de persoane, care se confrunta cu un risc sporit de conflicte armate.

Alte 37 de tari se lupta cu o criza alimentara din cauza cresterii cererii in tarile in curs de dezvoltare, a majorarii pretului la energie, utilizarii de culturi necesare productiei de biocarburanti, costurilor la ingrasaminte si speculatiilor pietei. Raportul mentioneaza ca, in ultimii ani, consumul mondial a depasit productia.

Un conflict mondial pe termen lung e inevitabil

"Cu peste trei miliarde de persoane traind cu mai putin de doi dolari pe zi, un conflict social mondial pe termen lung pare inevitabil", avertizeaza raportul. Populatia lumii plateste deja cu 50% mai mult pentru alimentele de baza.

Documentul atrage atentia, de asemenea, ca populatia mondiala va avea nevoie de doua ori mai multa hrana pana in 2013, ceea ce va necesita mai multa apa, mai mult teren agricol si mai multe ingrasaminte. In plan energetic, cererea mondiala s-ar putea dubla in doar 20 de ani.

[Vizitato]

Statele Unite si-ar putea pierde statutul de cea mai mare economie a lumii in favoarea Chinei, pana in 2035, se arata intr-un studiu publicat de Institutul Carnegie, citat de AFP.

Totodata, specialisti estimeaza ca Produsul Intern Brut al Chinei va ajunge in 2050 sa fie de doua ori mai mare decat cel al Statelor Unite ale Americii. Estimarile analistilor americani sunt sustinute de cresterea spectaculoasa a economie Chinei, bazata in special pe cererea interna si mai putin pe exporturi.

"Cresterea medie anuala inregistrata in ultimul deceniu a fost de zece procente. Deoarece are la baza in principal cererea interna, cresterea economica rapida va continua, indiferent de limitele pietei mondiale", se arata in studiul Institutului Carnegie.

Chiar si asa, standardul de viata din China va ramane semnificativ mai scazut decat cel al Statelor Unite, iar discrepantele intre saraci si bogati vor fi mult mai mari.

Odata cu pierderea pozitei de lider economic mondial, SUA risca sa-si piarda si influenta pe plan mondial. Astfel, conducerea institutiilor internationale, precum Banca Mondiala si Fondul Monetar International, va fi indreptata spre China, cartierele generale fiind translatate in Beijing sau Shanghai.

"Puterea economica a Chinei va fi resimtita in toate dimensiunile relatiilor internationale", a afirmat Albert Keidel, economistul care a elaborat raportul.

[Vizitato]

Un camp de oglinzi in Desertul Sahara - acesta este noul plan european prin care se va trece la o noua era in domeniul energiei - era energiei solare.

Proiectul de 400 de miliarde de euro se bucura de tot mai multa sustinere, chiar daca unii critici sustin ca este riscant sa folosesti tehnologii noi in tari din lumea a treia, arata Reuters.

Desertec, asa cum a fost denumit cel mai ambitios proiect energetic din lume, isi propune ca razele de soare captate de miile de oglinzi sa fie folosite la pornirea turbinelor cu aburi, care sa produca, la randul lor, electricitate ce va fi transportata la mii de kilometri printr-o retea ce va lega Europa, Orientul Mijlociu si Nordul Africii.

Initiatorii acestui proiect, un grup de companii in principal din Germania, sustin ca astfel Europa va detine prima pozitia in topul luptei impotriva incalzirii globale si va ajuta, totodata, atat economia europeana, cat si pe cea nord-africana, sa creasca fara a depasi limitele emisiilor de gaze cu efect de sera.

Principalul argument pe care "parintii" Desertec il aduc este ca energia solara adunata in deserturile lumii in doar sase ore ar ajunge pentru intreaga planeta timp de un an intreg.


Foto: Reuters

"Desertul Sahara iti ofera toate avantajele: este aproape de Europa, nu este populat si are soare din belsug. Ar fi nebunie curata sa nu profiti de aceasta oportunitate", spune George Joffe, un expert de la Universitatea Cambrige din Magreb, care nu este afiliat proiectului.

Sustinatorii proiectului arata ca, atunci cand va fi finalizat complet, Desertec va produce 15% din energia necesara Europei, insa se asteapta ca proiectul sa inainteze cu pasi mici, urmand sa fie gata tocmai in 2050.

Ce ar putea merge rau?

Insa riscurile prezentate de criticii Desertec par sa fie destul de mari. Printre acestea se numara politica de la Magreb, furtunile de nisip si punerea in pericol a populatiei care traieste in zona, avand in vedere ca o imensa cantitate de apa va fi folosita pentru curatarea oglinzilor de praful desertului.

Una dintre marile probleme pe care le poate intampina Desertec este aceea ca ar fi nevoie de o stricta coordonare intre guverne pentru a fi un succes.

Insa statele Magrebului au esuat timp de doua decenii sa-si integreze economiile si sa stabileasca legaturi politice stranse cu restul lumii. Totodata, granita dintre Maroc si Algeria este inchisa si relatiile sunt tensionate din cauza dezacordurile pe tema vestului Saharei.

Marocul spune ca ar fi identificat deja zona in care oglinzile curbate ar putea fi instalate, care insa este la marginea desertului, intr-o arie populata, aceasta fiind singura modalitate de a putea asigura necesarul de apa pentru curatarea oglinzilor si racirea turbinelor.


Foto: Reuters

Algeria detine cea mai mare portiune de desert, iar compania privata Cevital s-a inscris pentru Desertec, insa cea de-a doua cea mai mare tara a Africii este izolata si se lupta sa reformeze o economie pe tip sovietic dupa sangerosul razboi civil din anii '90.

Analistii au atras atentia si asupra riscurilor unor posibile atacuri ale gruparii teroriste al-Qaida, care ar putea transforma Desertec in punctul slab al Europei.

Toate acestea sunt importante semne de intrebare care graviteaza asupra Desertec. El ramane, insa, cel mai indraznet si ambitios proiect care a fost conceput vreodata si, pana la urma, cea mai mare sansa a omenirii de a lupta cu cea mai mare amenintare a planetei - incalzirea globala.

[Vizitato]

Omizile, greierii si lacustele vor face parte din alimentatia oamenilor peste cateva decenii, cand populatia lumii va creste si rezervele de alimente vor saraci.

Expertii in agricultura spun ca insectele vor deveni o sursa foarte importanta de proteine atunci cand preturile alimentelor vor creste, potrivit unui grup de cercetatori ai ONU.

Statisticile Natiunilor Unite arata ca, pana in anul 2050, populatia lumii va creste la 9,2 miliarde, iar cantitatile de alimente, mai ales cele de carne, se vor diminua.

Astfel, potrivit cercetatorilor, insectele ar putea fi folosite cu succes pentru completarea unei alimentatii sanatoase, dat fiind faptul ca ele contin proteine si grasimi saturate.

[Vizitato]

Lumea va avea un miliard de milionari, moda va deveni ciudata, apa va fi ce a fost petrolul in secolul XX, din ce in ce mai multe decizii vor fi luate de entitati non-umane, acestea sunt doar cateva dintre previziunile pentru anii care vin, previziuni selectate in raportul anual pentru 2008 al revistei "The Futurist".
In fiecare an, incepand cu 1985, editorialistii de la "The Futurist" au selectat cele mai provocatoare idei si prognoze, dintre cele care au aparut in revista, pentru a fi stranse intr-un raport anual.
- Raport ONU: Pana la sfarsitul secolului, romanii se vor topi de cald
- Crizele petrolului ar putea provoca razboaie mondiale
De-a lungul anilor, raportul anual a anuntat la capitolul previziuni, dezvoltari epocale precum Internetul, realitatea virtuala si terminarea razboiului rece.

Si pentru 2008, editorii The Futurist au selectat zece previziuni, pe care vi le prezentam in continuare.

1. Lumea va avea un miliard de milionari pana in 2025

Globalizarea si dezvoltarile tehnologice determina o prosperitate in crestere. Numai ca, aceasta prosperitate va naste noi provocari pentru aceasta lume, cum ar fi asigurarea necesarului de resurse. Numai in ce priveste resursele de apa, lipsa acestora va afecta doua treimi din populatia lumii in 2025. James Canton, autorul "The Extreme Future," recenzat in THE FUTURIST Mai-Iunie 2007, p. 54.

2. Moda va deveni ciudata, dat fiind faptul ca gusturile si tehnologia converg in revolutionarea industriei textile. Cercetatorii in "materiale istete" si textile inteligente (smart fabric and intelligent textiles - SFIT) colaboreaza cu industria modei pentru a produce pantaloni care isi schimba culoarea sau care degaja parfumuri, ceasuri de mana care functioneaza ca portofele digitale si pantofi sport, precum Nike + iPod care vad pe unde mergi (permitandu-le, probabil, si altora sa vada).

Sursa de energie pentru aceste masinarii ramane principalul obstacol. Dar analistii estimeaza deja o piata de circa 400 milioane USD pentru SFIT, si prevad ca "materialele istete" ar putea revitaliza industria americana si europeana de textile. Patrick Tucker, "Smart Fashion," Sep-Oct 2007, p. 68

3. Amenintarea unui alt razboi rece cu China, Rusia sau ambele ar putea inlocui terorismul ca problema centrala a politicii externe a SUA. Scenariile privitoare la cum ar arata un razboi cu Rusia sau China fac actualele conflicte in care sunt implicate SUA sa para insignifiante.

Puterea jihadistilor radicali este banala in comparatie cu, de exemplu, rachetele rusesti. Din acest motiv, miza politicii externe a SUA ar trebui sa fie inspre prevenirea unui conflict intre marile puteri.Edward N. Luttwak, "Preserving Balance among the Great Powers," Nov-Dec 2006, p. 26

4. Moneda cash va disparea. Noile si sofisticatele tehnologii optice de scanare ar putea, in urmatorii 5 ani, sa fie o piedica pentru falsificatorii de bani, astfel incat societatile pot uita temerile privitoare la moneda cash de pe piata. Intre timp, tehnologiile care inlocuiesc moneda cash se vor dezvolta devenind mai sigure si mai usor de utilizat.Allen H. Kupetz, "Our Cashless Future," May-June 2007, p. 37

5. Pamantul este in pragul unei exterminari de proportii. Secolul XXI poate fi martorul unui colaps biologic de la 100 pana la de 1.000 de ori mai mare decat oricare altul de la inceputurile umanitatii, conform Word Resources Institute. Protejarea biodiversitatii in conditiile in care consumul de resurse este in crestere, ca si degradarea mediului ambient si suprapopularea, va presupune sacrificii din partea comunitatilor locale.

Expertii considera ca incorporarea politcilor de conservare a mediului in politicile economice ale comunitatilor locale va fi un aspect esential pentru protejarea speciilor in secolul urmator. World Trends & Forecasts, Nov-Dec 2006, p. 6

6. In secolul XXI, apa va fi ceea ce a fost petrolul in secolul XX. Este un fapt ca resursele de apa prospata sunt limitate atat in regiunile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare. In consecinta, asigurarea apei va depinde in mod esential de modul in care autoritatile vor reusi sa anticipeze penuria si sa gaseasca din timp solutii pentru aceasta.

De exemplu, in California, un stat arid, se construiesc 13 uzine de desalinizare care ar putea acoperi intre 10% si 20% din nevoile de apa ale statului, in urmatoarele doua decade. Desalinizarea va deveni mult mai raspandita pana in 2020. -William E. Halal, "Technology's Promise: Highlights from the TechCast Project," Nov-Dec, p. 44

7. Populatia Pamantului ar putea depasi previziunile pana in 2050, partial si ca urmare a unei populatii mai sanatoase si longevive. Declinul fertilitatii mai lent decat se astepta, in tarile in curs de dezvoltare, si longevivitatea in crestere in tarile bogate contribuie intr-un mod consistent la cresterea populatiei.

Drept rezultat, ONU a modificat prognoza privitoare la numarul populatiei in 2050 de la 9,1 miliarde la 9,2 miliarde. World Trends & Forecasts, Sep-Oct 2007, p. 10

8. Numarul africanilor amenintati de inundatii va creste de 70 de ori pana in 2080. Urbanizarea rapida care are loc in multe regiuni ale Africii mareste pericolul inundatiilor, prin modificarea si fortarea cursului natural al raurilor.

Daca nivelul global al marilor si oceanelor creste, conform prognozelor, cu 38 de cm pana in 2080, numarul africanilor afectati de inundatii va creste de la 1 milion la 70 de milioane. World Trends & Forecasts, July-Aug 2007, p. 7

9. Cresterea preturilor pentru resursele naturale poate duce la o dezvoltare rapida a zonei Arctice. Nu doar petrolul si gazele naturale, dar si resursele arctice de nichel, cupru, zinc, carbune, apa proaspata, lemn si, desigur, peste, sunt la mare cautare pentru economia globala.

Daca statele arctice vor alege sa pastreze sub un control strict aceste resurse sau, din contra, vor opta pentru o politica de impartire a lor va fi una dintre provocarile decadelor viitoare. . Lawson W. Brigham, "Thinking about the Arctic's Future: Scenarios for 2040," Sep-Oct 2007, p. 27

10. Din ce in ce mai multe decizii vor fi luate de catre entitatile non-umane. Retele electronice, roboti cu inteligenta artificiala si alte forme de forme de viata non-carbonice vor lua, pentru noi, deciziile financiare, medicale, educationale si chiar politice.

Motivul: tehnologiile maresc complexitatea vietii noastre iar competenta lucratorilor umani nu poate tine pasul cu acestea, pentru a se evita dezastrele. Arnold Brown, "'Not with a Bang': Civilization's Accelerating Challenge," Sep-Oct 2007, p. 38

Toate aceste prognoze, plus multe altele, au fost incluse in raportul care sintetiza cele mai bune texte si cercetari din revista "The Futurist" din anul tocmai trecut.

[Vizitato]

Intr-un an, China se va lupta cu SUA pentru suprematia economica mondiala




Imediat dupa Statele Unite, dar inaintea JaponieiInca o dovada ca actuala criza da totul peste cap, facand posibil ceea ce parea imposibil. Daca pana acum s-a spus despre China ca va deveni prima putere economica a lumii in 2025, 2040 sau chiar in 2050, expertii britanici de la Universitatea Nottingham cred ca, la mijlocul anului 2010, acest stat asiatic va urca pe pozitia secunda, dupa SUA.

Pentru unii, criza s-a dovedit un cosmar. Pentru altii, ea a devenit o trambulina de lan­sare si de consolidare. Cum este cazul Chinei, care la mij­locul anului viitor o poate lua inain­tea Japoniei la volumul Produ­sului Intern Brut (PIB), devenind a doua putere mondiala a lumii, dupa SUA. Oricum, asa cred expertii brita­nici ai Institutului pentru politicile Chinei de la Universitatea Nottin­gham. In prezent, PIB-ul SUA este de 17.700 miliarde de dolari, cel al Japo­niei, de 4.400 miliarde si al Chinei - de 3.200 miliarde, potrivit datelor agentiei Bloomberg.
Cifrele vorbesc


Diferenta dintre PIB-urile nipon si chinez nu pare un obstacol de ne­trecut. Potrivit prognozelor Fondului Monetar International (FMI), econo­mia chineza va cunoaste anul acesta o crestere de 7,5%, pentru ca in 2010 acest indice sa atinga 8,5%. Japonia nu va reusi o redresare rapida: ju­decand dupa calculele aceleiasi in­stitutii, economia Tarii Soarelui Ra­sare se va reduce, anul acesta, cu 6%, cu un progres de numai 1,75% in 2010.



Din aceeasi categorie








/* */



La sfarsitul trimestrului II, PIB-ul Chinei a sporit deja cu 7,7%, in timp ce PIB-ul Japoniei s-a micsorat cu 8,8%. Frank Gong, expert la banca JP Morgan, sustine ca, gratie cresterii investitiilor si cererii de consum, in a doua parte a anului, China va afisa o evolutie mult mai rapida la toti indicatorii economici si financiari.
Resurse de crestere


Cunoscutul investitor Mark Mo­bius, patronul Templeton Asset Ma­na­gement Ltd., este, la randul sau, de parere ca, peste trei ani, Chi­na va dobandi calitatea de prima piata de capital a lumii. In ce masura aceste previziuni sunt corecte, este greu de spus. Un lucru este cert: de la ince­putul anului, principalul indice ame­rican, S&P 500, a recuperat 4,1%, in timp ce Shanghai Compo­site a casti­gat 75%. E adevarat ca, in prezent, capitalizarea pietei de actiuni a Chi­nei valoreaza 3.200 de miliarde de dolari, fata de cele 11.200 de miliar­de ale pietei ame­ricane. Dar, spune Mobius, popu­latia Chinei abia acum incepe sa iasa pe piata de actiuni si exista sufi­ciente resurse de crestere.
Rezerve uriase


In trimestrul II al anului, rezervele internationale ale Chinei au crescut cu 17,8%, sau cu 177,9 mi­liarde de dolari, comparativ cu perioada similara din 2008. Astfel, a fost atinsa suma de 2,13 trilioane de dolari. In primele trei luni, creste­rea a fost de numai 7,7 miliarde.

[Vizitato]

In lumea secolului viitor, crocodilii se prajesc la soare pe coasta Marii Britanii, Brazilia este un urias desert, orasele Saigon, New Orleans, Venetia si Mumbai au disparut de pe harta si au intrat in mitologie, iar peste 90% dintre oameni au murit.

Aceasta este lumea in care planeta s-a incalzit cu 4 grade Celsius, avertizeaza New Scientist.

Acesta este avertismentul oamenilor de stiinta care considera ca planeta nu poate sustine o populatie in crestere, daca eforturile de limitare a efectelor gazelor de sera esueaza.

Supravietuirea unei populatii de aproape 7 miliarde de persoane este imposibila, in absenta unei reorganizari radicale a lumii.

Patru grade nu inseamna foarte mult, insa daca intreaga planeta se incalzeste in medie cu patru grade, atunci planeta ar deveni de nerecunoscut.

Unii oameni de stiinta se tem ca am putea ajunge in aceasta situatie pana in anul 2050.

Ultima data cand planeta a avut de-a face cu astfel de cresteri de temperatura a fost in urma cu 55 de milioane de ani.

Incalzirea cu 5-6% grade celsius a dus la aparitia padurilor tropicale in regiunle polare, oceanele au devenit acide, toata viata marina a murit in urma cantitatilor mari de dioxid de carbon.

Nivelul apei marii a crescut cu 100 de metri comparativ cu nivelul de azi si desertul s-a intins din sudul Africii pana in Europa.

Si de aceasta data omenirea se poate astepta la evenimente similare. Multe din locurile unde traiesc si isi cultiva hrana oamenii ar deveni imposibil de locuit si cultiva.

Toate deserturile majore ale lumii se vor extinde, iar Sahara va ajunge pana in Europa.

Raurile Europei, de la Dunare la Rin, vor seca, la fel ca si apele curgatoare din Anzi si Himalaya - Afganistanul, Pakistanul, China, Bhutanul, India si Vietnamul vor ramane fara apa.

Pamantul va avea doua "centuri" desertice, unde viata oamenilor nu se va putea desfasura: una va cuprinde America Centrala, sudul Europei si Nordul Africii, sudul Asiei si Japonia; a doua va acoperi Madagascarul, sudul Africii, insulele din pacific, majoritatea Australiei si Chile.

Singurele locuri unde va fi suficienta apa pentru a sustine viata se vor afla la latitudini inalte.

In aceste conditii, numarul de oameni care va putea fi sustinut de planeta va fi de mai putin de un miliard.

[Vizitato]

Exista 50% sanse ca din cauza schimarilor climatice temperaturile sa atinga un nivel periculos in secolul urmator, spun oamenii de stiinta.

Chiar daca emisiile de gaze vor scadea cu 3% pe an pana in 2015, sansale de a impiedica cresterea temperaturilor cu 2 grade Celsius pana in anul 2050 sunt de 50%, informeaza Times Online.

Liderii europeni au declarat ca vor face tot ce este posibil pentru a limita cresterile la doua grade, deoarece o crestere mai mare va dauna foarte mult oamenilor si mediului.

In cadrul conferintei din aceasta saptamana de la Copenhaga oamenii de stiinta vor lansa public acest avertisment. Conferinta va avea loc pentru pregatirea summit-ului ONU din decembrie unde liderii lumii vor discuta in privinta modului in care omenirea trebuie sa lupte impotriva schimbarii climatice.

Cercetatorii se tem ca o eventuala crestere a temperaturilor cu mai mult de doua grade Celsius va duce la razboaie pentru resurse, incluzand apa. Acestia se tem ca un astfel de eveniment va duce la recolte slabe in Sudul Europei si la raspandirea unor boli foarte grave.

[Vizitato]

De ce e nevoie pentru o noua ordine mondiala?







window.onload=initAll;








var _ads_zoneid = 51;
document.write("");





Cand se va incheia actuala criza economica mondiala ce va urma? Expertii au emis mai multe scenarii, dintre care unul pare a castiga teren: criza financiara, incalzirea globala si epuizarea resurselor energetice ale planetei cer impunerea unei noi ordini mondiale.

Scenariul pasivitatii presupune ca parghiile brutale, auto-corectoare, ale capitalismului, sa fie lasate sa se manifeste liber in continuare, tinand in acelasi timp sub control datoriile adancite de interventiile corective guvernamentale, noteaza The Guardian.

Asa ca, daca somajul ajunge la cote de neimaginat acum un an si economia scade cu mai mult de 5%, guvernul nu va face nici o interventie, sperand in puterea de autovindecare a sistemului.

Scenariul minimalist presupune ca, o data ce politicile guvernamentale de lupta impotriva crizei au inceput sa aiba rezultate pozitive, sa se rezume atitudinea pasiva.

Desigur, trebuiesc tratate cele mai evidente cauze ale crizei financiare pentru a preveni o revenire a problemei, insa, in rest, interventia trebuie sa fie minimala, ceea ce va conduce la o noua era de crestere si prosperitate.

Aceasta abordare, mult prea statica pentru aceasta epoca, ignora fortele profunde care fac revenirea la status-quo-ul din urma cu un an imposibila: schimbarea puterii globale catre Asia, politicile climatice si cu privire la energie, retrasarea granitelor dintre stat si piata.

In fine, adeptii scenariului reformarii ordinii mondiale cred ca trebuie creat un nou echilibru intre prabusirea sistemelelor sovietice din anii '80 si prabusirea pietelor libere.

Noul aranjament mondial ar trebui sa pastreze dinamica si inventivitatea pietelor insa nu poate ceda in fata constrangerilor cu privire la dezvoltarea durabila in domeniul financiar, politic, industrial si de mediu.

Noua ordine mondiala ar insemna si un sector financiar mult mai redus, dar si o reechilibrarea intre acesta si capacitatea industriala. Tarile ar trebui sa faca din strategia retehnologizarii industriei cu ultimele inovatii high-tech o prioritate, intr-un parteneriat intre guvern, industrii si sindicate.

Lumea se confrunta cu o tripla criza- criza financiara, incalzirea globala si epuizarea resurselor energetice ale planetei.

Este iminenta atingerea "platoului" in productia de petrol, ce ar conduce la o diminuare cataclismica a acestei resurse in decurs de 40 de ani - in cazul gazelor naturale, s-ar ajunge la "fundul sacului" in 100 de ani.

Majoritatea oamenilor de stiinta sustin ca, daca se mentine tendinta actuala, lumea va avea in decurs de 100 de ani o temperatura cu 3-4 grade Celsius mai ridicata decat in epoca pre-industriala.

Aceasta situatie ar conduce la distrugerea culturilor agricole, biodiversitatii si rezervelor de apa, care ar ameninta supravietuirea majoritatii oamenilor de pe planeta.

Pana acum, raspunsul politic la aceste amenintari a fost ca si inexistent. Nu poate exista insa o noua ordine mondiala durabila care sa nu raspunda la aceste trei amenintari impreuna, deoarece toate sunt interconectate.

In loc sa fie privita ca o criza,actuala situatie ar trebui privita ca o oportunitate. Se intampla extrem de rar ca beneficiile unei politici coerente in domeniul mediului, industrial si financiar sa coincida atat de bine.

Motivul pentru care capitalismul neoliberal s-a prabusit a fost ca trebuia sa genereze continuu credite, pentru a genera tot mai multa cerere si a mentine sistemul in functiune.

Acum, cand e limpede ca o astfel de situatie este nesustenabila, singura sursa de cerere cu capacitatea de a scoate lumea din profunda recesiune este de-carbonizarea globala.

O strategie negociata global in acest sens ar conduce la reducerea cu 80% a emisiilor de carbon pana in 2050, asa cum cer oamenii de stiinta si ar conduce la o crestere accelerata a surselor de energie regenerabila, pentru a contracara epuizarea combustibililor fosili.

Prin impunerea tehnologiilor sarace in emisii de carbon intr-un nou val de industrializare globala, tarile in curs de dezvoltare ar cunoaste o inflorire care le-ar aduce intr-un parteneriat echilibrat cu Occidentul- o conditie esentiala a unei noi ordini mondiale.

[sir andrei cel mare]

n-am citit tot ca era prea mult dar eu zic ca ......... ma rog trebuie sa se duca odata si rasa umana cum s-au dus dinozaurii

[Continut sponsorizat]