CRACIUNUL MISTERIOS

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

CE CREDETI CA A FOST?

33% 33% 
[ 1 ]
0% 0% 
[ 0 ]
67% 67% 
[ 2 ]
0% 0% 
[ 0 ]
0% 0% 
[ 0 ]
 
Total voturi : 3

CRACIUNUL MISTERIOS

Mesaj Scris de Vizitato la data de Joi Apr 16 2009, 08:26

Potrivit unui studiu de ultima ora al astronomilor australieni de la Port Macquarie Observatory, ar trebui sa strangem instalatiile luminoase de pe bulevarde, sa incetam comercializarea brazilor si sa oprim goana dupa cadouri, intrucat noi calcule indica 17 iunie ca fiind data reala a Craciunului, si nu 25 decembrie

Cercetatorii au refacut traseul stelei vestitoare a nasterii Mantuitorului, despre care Biblia sustine ca a fost urmarita de trei magi, pentru a-L gasi pe Acesta. Astronomul australian Dave Reneke s-a folosit de programe complexe de calculator pentru a cartografia pozitiile exacte ale tuturor corpurilor ceresti si a reface aspectul cerului noptii asa cum era el deasupra Tarii Sfinte cu mai mult de 2.000 de ani in urma. Astronomul a descoperit ca o stea stralucitoare a aparut intr-adevar deasupra orasului Bethlehem acum 2.000 de ani, dar ea indica nasterea lui Christos pe data de 17 iunie, si nu pe 25 decembrie, asa cum stiu crestinii dintotdeauna. Oamenii de stiinta sustin ca “steaua Craciunului” a fost cel mai probabil o aliniere a planetelor Venus si Jupiter, care s-au apropiat atat de mult incat au stralucit neobisnuit de puternic, ca o singura sursa de lumina, formata aproape brusc. Reneke presupune ca cei trei magi au interpretat lumina ca pe un semn mult asteptat si au urmat “steaua” pana la locul de nastere a lui Iisus, intr-un staul din Bethelehem, dupa cum descrie Biblia. Cercetarile ulterioare au plasat aceasta nastere undeva in perioada anilor 3 i.Hr. si 1 d.Hr. Folosind Evanghelia Sfantului Matei ca punct de referinta, oamenii de stiinta au localizat conjunctia planetara in constelatia Leului, in data exacta de 17 iunie a anului 2 i.Hr. Reneke sustine ca el si echipa sa dispun de software-ul necesar recreerii cerului noptii exact asa cum arata el la o data oarecare din ultimele cateva mii de ani. “Nu decretam ca este cu siguranta vorba despre steaua Craciunului, dar este cea mai plauzibila explicatie stiintifica din cate s-au formulat pana in prezent.” “25 decembrie este o data arbitrara pe care am acceptat-o, dar nu inseamna ca atunci s-a intamplat neaparat evenimentul, iar aceasta nu este o incercare de a defaima religia. De fapt chiar o sustine, aratand ca a existat intr-adevar un obiect stralucitor in acea vreme pe cerul Estului.”, a mai adaugat Reneke.

Sursa: Dailymail


Ultima editare efectuata de catre the lord in Vin Apr 17 2009, 14:56, editata de 2 ori

Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Re: CRACIUNUL MISTERIOS

Mesaj Scris de Vizitato la data de Joi Apr 16 2009, 08:26

De secole, cercetatorii se intreaba daca Steaua care i-a calauzit pe magi spre locul nasterii lui Iisus a fost un miracol sau un fenomen astronomic obisnuit. Dezbaterea nu s-a incheiat nici in ziua de astazi.

O stea apare deasupra Tarii Sfinte si anunta nasterea lui Mesia. Este vazuta de catre Magii, sau Inteleptii, de la Rasarit, care sunt calauziti de ea pana cand ajung in Bethleem, unde il descopera pe pruncul Iisus. Aceasta istorioara biblica nu si-a pierdut farmecul nici acum, la mai bine de 2.000 de ani de la evenimentele pe care le relateaza. Pentru crestinii practicanti si pentru unii credinciosi, povestea Stelei de la Bethleem pur si simplu inregistreaza faptele miraculoase care s-au petrecut in ajunul nasterii lui Hristos si nu are nevoie de explicatii. Dar este oare o blasfemie sa mergem mai departe de atat, adica sa folosim metode stiintifice care sa dezvaluie mai multe detalii despre Stea? Raspunsul este nu.

De-a lungul timpului, numerosi teologi, istorici si astronomi au incercat sa dezlege misterul Stelei, sperand sa puna astfel in acord informatiile din Evanghelia dupa Matei cu datele istorice si stiintifice. Nici unul nu a rezolvat definitiv problema, cu totii pierzandu-se intr-un complicat labirint de date contradictorii, de erori si de pronosticuri neverificabile. Cu toate acestea, cercetatorii au facut descoperiri socante in legatura cu contextul istoric si cultural in care s-au petrecut evenimentele din Tara Sfanta la inceputul primului mileniu al erei crestine. Bunaoara, astazi, oamenii de stiinta au cazut de acord asupra faptului ca, daca Steaua a existat si i-a calauzit pe Magi, atunci, cu siguranta, sosirea acestora in Bethleem nu s-a petrecut intr-o zi de 25 decembrie din urma cu 2006 ani. Asa cum o sarbatorim astazi, ziua de nastere a Mantuitorului a fost fixata in anul 525 d.Hr., de catre calugarul crestin Dionysius Exiguus. Unii teologi actuali cred ca Dionysius s-a inselat si ca Iisus s-ar fi nascut de fapt in anul 5 i.Hr. In ceea ce priveste ziua de 25 decembrie, aceasta a fost aleasa pentru a se suprapune peste o sarbatoare pagana mult mai veche, inchinata lui Deus Solus Invictus sau Apollo-Helios.

Pornind de la ipoteza ca data fixata de Dionysius ar fi o conventie, unii cercetatori au sustinut ca Steaua de la Bethleem a fost un fenomen astronomic predictibil, precum conjunctia a doua planete. Miscarea regulata a corpurilor ceresti permite calcularea unor astfel de evenimente: daca ai informatii suficiente, poti prezice, de exemplu, toate conjunctiile care vor avea loc in viitor intre Jupiter si Saturn si, in plus, poti afla datele exacte la care a avut loc un astfel de eveniment in trecut. Conjunctia planetelor s-a dovedit insa o pista falsa, pentru ca nici un astfel de fenomen nu a avut loc in proximitatea nasterii lui Iisus. Nici alte explicatii de natura astronomica in stare sa dea seama de Steaua de la Bethleem – cum ar fi explozia unei supernove – nu sunt probabile. De aceea, unii oameni de stiinta si-au extins aria de cercetare, incercand sa se foloseasca de evenimentele istorice pentru a descoperi mai multe detalii despre Stea.

Un indiciu-cheie este moartea regelui Irod care, conform tuturor cronicilor cunoscute, a avut loc cu foarte putina vreme inainte de nasterea lui Iisus, la putin timp dupa o eclipsa de Luna si inainte de sarbatoarea evreiasca a Pesah-ului (care comemoreaza Exodul evreilor din Egipt). Eclipsa de Luna este un fenomen predictibil, asa ca, apeland la astronomie, cercetatorii au impus drept an al nasterii Mantuitorului anul 5 i.Hr. Pe de alta parte, Pesah-ul are loc in a 15-a zi de Nisan (dupa calendarul evreiesc), care pica intre 15 martie si 30 aprilie. Din cauza aglomeratiei pricinuite de aceasta sarbatoare, Maria si Iosif nu gasesc in oras un loc in care sa fie gazduiti. Ei sunt primiti, in schimb, de pastorii care isi pasc turmele pe dealurile din preajma Bethleem-ului (indeletnicire foarte logica in lunile de primavara, dar foarte putin probabila in decembrie). Prin urmare, aparitia Stelei ar fi un eveniment astronomic care s-a petrecut in anul 5 i.Hr. Cunoscand toate aceste date, artistul florentin Giotto di Bondone (1267-1337) a infatisat in lucrarile sale Steaua ca pe o cometa – cea mai cunoscuta dintre toate: cometa Halley. Insa Giotto s-a inselat cu 7 ani, deoarece, conform tuturor calculelor moderne, Halley s-a aratat in anul 12 i.Hr. (prin urmare, nu putea fi Steaua Magilor).

Multa vreme s-a crezut ca Steaua ar indica o conjunctie a lui Jupiter si Saturn. Insa fenomenul cel mai apropiat de anul nasterii lui Iisus s-a petrecut in 7 i.Hr. – prin urmare prea devreme. Cu toate acestea, cercetari recente, realizate de Mark Kidger de la Institutul de Astrofizica din Tenerife, arata ca evenimentul conjunctiei ar putea fi totusi important in descifrarea misterului. In urma cu 2.000 de ani, astfel de fenomene erau considerate extrem de importante din punct de vedere astrologic. Conjunctia din anul 7 i.Hr. a indicat planeta „regala“ Jupiter in constelatia Pestilor, care, astrologic, este legata de evrei. Pentru orice initiat antic – cum erau si Magii –, aceasta conjunctie era in mod evident un semnal. „Conjunctia dintre Jupiter si Saturn din anul 7 i.Hr. a jucat un rol important in avertizarea Magilor, chiar daca ea nu a fost Steaua de la Bethleem“, afirma profesorul Kidger.

Singura evanghelie in care apare povestea Magilor si a Stelei este cea a lui Matei. Dar Matei nu scrie nicaieri ca Magii erau trei – s-a ajuns la aceasta credinta mult timp dupa scrierea Noului Testament – si nici nu ne ofera numele lor. El spune doar ca erau „Magi de la Rasarit“. Din aceasta informatie deducem ca Inteleptii erau de origine persana, provenind dintr-o straveche casta de preoti zoroastrieni, astrologi si profeti. Pentru a ajunge la Mesia, Magii au strabatut o distanta semnificativa pentru acele vremuri: 1.500 de km, pe care au parcurs-o in cateva saptamani. Din povestea biblica, dar mai ales din imagistica si folclorul care s-au nascut in jurul ei, deducem ca Steaua a stralucit de-a lungul intregii calatorii; mai mult de atat, ea s-a miscat, calauzindu-i pe proroci. Judecand dupa aceste ipoteze, Steaua ar fi putut fi un fulger globular sau un meteorit. Totusi, astfel de fenomene astronomice dureaza prea putin. Raman doar doi candidati la „functia“ Stelei.

In urma cu 400 de ani, astronomul german Johannes Kepler (desen) sugera ca Steaua de la Bethleem a fost o supernova. La vremea respectiva, Kepler nu avea informatii suficiente pentru a-si demonstra ipoteza. Astazi insa stim ca moartea unei stele-gigant intr-o explozie termonucleara naturala reprezinta un fenomen foarte stralucitor, care lasa urme in Univers. S-ar putea justifica astfel „calauzirea“ Magilor. Insa nicaieri in lume, nici macar la meticulosii astronomi din China antica, nu s-au gasit consemnari privitoare la vreo supernova (aparitie care, daca ar fi avut loc, ar fi fost vizibila de pe tot cuprinsul globului).

Faptul ca nici regele Irod si nici ceilalti oameni din Ierusalim nu aveau cunostinta de existenta Stelei inainte de sosirea Magilor sugereaza ca prezenta acesteia nu era evidenta unui ochi neantrenat – contrar credintei populare ca Steaua ar fi fost un obiect deosebit de stralucitor. Pornind de la acest amanunt, in anul 1999, profesorul Mark Kidger formula pentru prima data ipoteza ca Steaua de la Bethleem a fost efectul unui alt tip de explozie stelara, mai putin spectaculoasa, cunoscuta drept nova. O nova ar putea straluci aidoma unei stele si, in plus, ar putea da senzatia ca se misca la fel ca un meteorit, corespunzand informatiilor oferite de poveste.

Mai mult, astronomii chinezi si coreeni au consemnat existenta unei nove in chiar anul 5 i.Hr. (in care s-ar fi nascut de fapt Hristos). Rezolva ipoteza lui Kidger misterul Stelei? Din punct de vedere stiintific, aceasta este cea mai plauzibila explicatie pe care o avem.

Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Re: CRACIUNUL MISTERIOS

Mesaj Scris de Vizitato la data de Joi Apr 16 2009, 08:26

Contradictii biblice



Cata incredere putem avea, din punct de vedere istoric, in povestea biblica a Stelei de la Bethleem?
Scopul Noului Testament nu este acela de a relata, asemenea unui manual de istorie, evenimentele care s-au petrecut in primii 100 de ani de crestinism. De aceea, oricine incearca sa rezolve misterul Stelei se va confrunta cu numeroase lipsuri si contradictii, daca priveste evangheliile ca pe niste cronici istorice. Nasterea lui Iisus este mentionata in doar doua evanghelii – cea dupa Luca si cea dupa Matei; dintre cei patru evanghelisti, numai Matei vorbeste despre Stea si Magi.

Pentru faptele istorice majore de la inceputul primului mileniu, atat Matei, cat si Luca sunt priviti drept niste cronicari rezonabili. Problemele incep cu detaliile privitoare la Sfanta Nastere – detalii care, din pacate, sunt cruciale pentru orice teorie legata de Steaua de la Bethleem. De exemplu, Matei spune ca Iisus s-a nascut „in zilele lui Irod regele“, despre care toti cronicarii vremii consemneaza ca a murit in anul 4 i.Hr.

Potrivit lui Luca, Iisus s-a nascut in Bethleem, pe cand Iosif din Galileea si logodnica lui, Maria, mergeau sa se inregistreze la recensamantul poruncit de Augustus. „Aceasta inscriere s-a facut intai pe cand Quirinius ocarmuia Siria“, ne spune Luca, adica 10 ani mai tarziu fata de data oferita de Matei. Atari discrepante nu ar trebui totusi sa ne mire, tinand cont de faptul ca ambele evanghelii au fost scrise la aproximativ 70 de ani de la producerea evenimentelor pe care le descriu.




Posibilitati cosmice



JUPITER
Astronomul Michael Molnar crede ca Steaua de la Bethleem ar fi fost de fapt Jupiter, planeta ascunsa partial de Luna in anul 6 i.Hr. Calcule detaliate ale acestui eveniment cosmic arata insa ca ocultarea lui Jupiter (care a avut loc incepand cu 17 aprilie 6 i.Hr.) nu a putut fi vizibila de pe Terra.

METEORIT
Sir Patrick Moore, cel mai important astronom britanic din toate timpurile, sugera ideea ca un meteorit deosebit de luminos ar putea oferi dezlegarea dilemei. Totusi, din Evanghelia dupa Matei deducem in mod clar ca Steaua a fost un corp ceresc care a stralucit in fiecare noapte pentru o foarte lunga perioada de timp.

MIRA
In anul 2002, Costantino Sigismondi, de la Universitatea din Roma, propunea drept explicatie palpairea unei stele variabile numite Mira. Desi ipoteza a provocat o vreme multe dezbateri, s-a ajuns la concluzia ca respectiva stea lumineaza atat de vag, incat nu ar fi putut atrage atentia Magilor.

FULGER GLOBULAR
Michael Kamienski, de la Universitatea din Cracovia, sugera ca Steaua ar fi fost un fulger globular, fenomen ce se produce destul de rar, pe timp de furtuna. Dincolo de faptul ca un fulger globular nu i-ar fi putut calauzi pe Magi din Persia in Iudeea, el este si foarte greu de confundat cu o stea.

VENUS
In unii ani, in ajunul Craciunului, aceasta planeta straluceste deosebit de intens, lasand impresia ca isi tripleaza marimea. Totusi, Venus nu se misca nici pe departe asemenea unei stele calatoare, iar niste astronomi experimentati cum erau Magii ar fi recunoscut planeta deindata.







Magii de la Rasarit



Cine sunt cei trei misteriosi initiati care vin sa se inchine lui Iisus?
Herodot, care a trait cu aproximativ 500 de ani inainte de Hristos si a fost cronicarul razboaielor greco-persane, ne dezvaluie faptul ca Magii (magu, in persana) erau originari din Medes (astazi Medina, oras-simbol al islamului, situat in Iran) si formau o clasa de elita a Imperiului Persan. Dupa mai multe incercari nereusite de a câstiga controlul puterii politice in imperiu, casta Magilor a cunoscut un proces de transformare total: a “dat” politica pe pietate, din rândurile ei nascându-se cei mai apreciati profesori si iluminati ai Persiei antice. In plus, Magii erau considerati specialisti in interpretarea viselor si in ghicitul in stele. Sunt motive pentru care, cu timpul, casta lor a acaparat toate pozitiile religioase din imperiu, Inteleptii devenind preotii oficiali ai zoroastrismului, religia vechii Persii.

O profetie de-a lui Zarathushtra, legendarul intemeietor al zoroastrismului, spune ca dintr-o fecioara se va naste un Saoshyant (Salvator) care va purifica Universul si va instaura Paradisul. La mai bine de 2.000 de ani dupa ce a fost formulata profetia, trei magi, Baltazar, Melchior si Gaspar, au avut o viziune comuna la Esfahan, identificandu-l pe Salvatorul anuntat de Zarathushtra cu pruncul Iisus. De altfel, intre profetul persan care a trait in mileniul II i.Hr. si Iisus Hristos sunt deosebit de multe asemanari, diversi istorici ai religiilor sustinand ca autorii textelor biblice au fost puternic influentati de zoroastrism.




Teoria novei



Ar putea fi fuziunea nucleara instantanee a unei nove raspunsul la misterul genezei Stelei de la Rasarit? Multa vreme s-a crezut ca Steaua de la Bethleem ar fi fost o supernova. Cum spuneam, denumim supernova explozia de la finalul vietii unei stele in timpul careia o mare parte din materia stelei respective este imprastiata in spatiu. In urma fenomenului, ramane o stea neutronica sau o gaura neagra. Supernova reprezinta cel mai stralucitor eveniment din Univers. Faptul ca nimeni de pe Pamant nu a consemnat aparitia vreunei supernove in proximitatea nasterii Mantuitorului a pus insa cercetatorii pe ganduri.

In anul 1999, astronomul britanic Mark Kidger, de la Institutul de Astrofizica din Tenerife, a formulat o ipoteza care, din punct de vedere stiintific, pare sa rezolve cel mai bine si mai detaliat misterul Stelei de la Bethleem. Potrivit lui Kidger, Steaua ar fi fost o asa-numita nova. Mai putin spectaculoasa vizual decat o supernova, nova este un fenomen care se produce cand hidrogenul unei stele este „furat“ de alta stea (vezi caseta alaturata).

In cartea sa "Steaua de la Bethleem" din perspectiva unui astronom, publicata in 1999, Kidger demonstreaza ca o nova corespunde elementelor-cheie din povestea biblica – de la infatisarea sa de simpla stea, pana la abilitatea de a-i calauzi pe Inteleptii de la Rasarit pe lungul lor drum din Persia in Iudeea. Mai mult decat atat, astronomii antici din China si din Coreea au consemnat, la mijlocul lunii martie a anului 5 i.Hr., aparitia unui obiect celest stralucitor in constelatia Soimului – data ce confirma rezultatele unor cercetari privitoare la anul si luna nasterii lui Hristos. Kidger a indicat si sistemul binar care a dat nastere Stelei de la Bethleem: acesta se numeste DO Aquilae si se afla astazi intr-o faza de „hibernare“.




Spectacol de lumina



In Univers, majoritatea stelelor cunoscute apartin unor sisteme binare, formate din perechi de stele care orbiteaza una in jurul celeilalte. In anumite situatii, o stea numita Giganta rosie se blocheaza pe o orbita foarte apropiata de a unui corp ceresc mai mic (aproximativ de marimea Pamantului), numit Pitica alba. Giganta rosie este, de fapt, acea etapa din viata unei stele medii in care aceasta si-a consumat o mare parte din cantitatea de hidrogen si se apropie de sfarsitul vietii. Este de culoare rosie pentru ca are o temperatura scazuta. Pitica alba reprezinta fostul nucleu al Gigantei rosii si se prezinta sub forma unei stele compacte, formate din ceea ce a ramas dupa ce o stea cu marime medie a parcurs stadiul de Giganta rosie.

Cand Giganta rosie se blocheaza pe o orbita apropiata Piticei albe, gravitatia sporita a acesteia din urma atrage materie de pe steaua mai mare. Materia furata (compusa in special din hidrogen) se infasoara asemenea unui disc in jurul Piticei. Dupa mii de ani, invelisul spiralat de hidrogen devine atat de fierbinte si de dens, incat produce o devastatoare explozie termonucleara naturala. Rezultatul este transformarea Piticei si a Gigantei intr-un singur corp cosmic, o nova, care straluceste de aproximativ 100.000 de ori mai tare decat cele doua foste stele care i-au dat nastere.

Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Re: CRACIUNUL MISTERIOS

Mesaj Scris de Vizitato la data de Joi Apr 16 2009, 08:32





Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Re: CRACIUNUL MISTERIOS

Mesaj Scris de Leo la data de Joi Apr 16 2009, 23:58

LA STEAUA




La steaua care-a rasarit
E-o cale-atât de lunga,
Ca mii de ani i-au trebuit
Luminii sa ne-ajunga.



Poate de mult s-a stins în drum
În departari albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.


Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe când nu s-a zarit,
Azi o vedem, si nu e.



Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adânca,
Lumina stinsului amor
Ne urmareste înca.
avatar
Leo
Administrator
Administrator

Numărul mesajelor : 2428
Vârstă : 21
Data de înscriere : 02/09/2008

Vezi profilul utilizatorului http://stronghold.forum.st

Sus In jos

Re: CRACIUNUL MISTERIOS

Mesaj Scris de Vizitato la data de Vin Apr 17 2009, 00:44

Leo,cemi trimiti mie,colinde de craciun? rolling on the floor
e pastele

Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Re: CRACIUNUL MISTERIOS

Mesaj Scris de Vizitato la data de Sam Apr 18 2009, 06:31

si e o sa facem,serbam craciunu pe 17 iunie,la vara:uraaa,de abia astept

Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Re: CRACIUNUL MISTERIOS

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum