EXODUL-MUNTELE SINAI

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

EXODUL-MUNTELE SINAI

Mesaj Scris de Vizitato la data de Dum Apr 12 2009, 11:36

Calatoria lui Israel spre Canaan, prin peninsula Sinai nu a fost, se pare, un drum foarte usor de parcurs. Unii cercetatori afirma ca o ruta directa, i-ar fi adus pe pamantul fagaduit in doua saptamani, dar pentru o asa multime dezorganizata de sclavi eliberati, ratacirea prin desert le-a adus o multime de avantaje si mai ales posibilitatea de organizare, chiar daca au colindat prin acest pustiu, chinuiti de foame si de sete pana la Muntele Sinai.
Cunostiintele arheologice si topografice, chiar si unele identificari geografice sunt inca nesigure, asupra descoperiri Muntelui Sinai. Cu toate acestea, in orice atlas geografic vom intalni Muntele Sinai, in araba: Djebel
Musa, adica "Muntele lui Moise", situat in Peninsula Sinai, dar de fapt nu avem de-a face cu Sinaiul biblic, ci cu un munte care si-a primit tarziu numele, probabil in jurul anului 430 e.n., cand la poalele lui s-a cladit si manastirea Sfanta Ecaterina, unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult de acest fel. Bineanteles ca diferiti teologi si alti cercetatori au incercat de-a lungul anilor sa gaseasca adevaratul munte Sinai, ghidandu-se dupa a doua si a patra carte a lui Moise, numite Exodul si Numeri, unde sunt mentionate toate locurile in care israelitii s-au oprit sa se odihneasca, intizandu-si corturile negre din piele de capra.
Intelesul vag al unor locuri cum sunt Sucot, Etam, Pihahirot, Migdol si Baal-Tefon, permit existenta unor teorii diferite asupra rutei exacte spre munte. Cercetatorii au descoperit nu mai putin de doisprezece munti care ar putea corespunde indicatiilor date de Biblie, situati in patru tari: Egipt, Israel, Iordania si Arabia Saudita. Printre acesti munti, care de fapt, unii sunt simple dealuri, nu figureaza cel care poarta astazi numele Sinai.
In anul 1972, se presupunea ca un al treisprezecelea munte, descoperit de Menasche Har-El, profesor la Universitatea din Ierusalim, avand specialitatea: geografia istorica si biblica, si fiind obsedat de descoperirea Sinaiului biblic, el a starnic oarecare senzatie, deoarece afirmatiile sale aduceau mult aproape cu relatarile biblice.Ipoteza profesorului Har-El porneste de la premisa ca, iesind din Egipt, israelitii n-au trecut Marea Rosie... Totul se datoreaza unor erori: textul ebraic mentioneaza "jam suf", care in traducerile timpurii ale Bibliei a fost redat ca "Marea Rosie", cand in realitate inseamna "marea cu trestii" sau "lacul cu trestii". Cuvantul "trestie" constituie o indicatie foarte importanta, fiindca aceasta planta nu creste in apa sarata a marii, ci numai in apa dulce sau in apa salcie a mlastinilor, ori pe vremuri intre Mediterana si Golful Suez se intindea un lant de lacuri interioare cu caracter mlastinos, alimentate de Nil, unele dintre ele devenind, dupa 1869, parte a canalului Suez si avand astazi apa de mare, sarata, improprie cresterii trestiei. Acest profesor Har-El sustine, ca pe aici au trecut israelitii in actuala Peninsula Sinai, unde in apropiere de actualul oras egiptean Kabrit, tocmai acolo unde cele doua Lacuri Amare se uneau: Marele Lac Amar si Micul Lac Amar. Pana la construirea canalului a existat aici un vad de trecere, nu totdeauna acoperit cu apa. Primul loc de popas, dupa trei zile de mers (desi profesorul sustine ca nu trei zile au mers israelitii pana aici), a fost Mara (Exodul: "Au ajuns apoi la Mara, dar n-au putut sa bea apa nici din Mara, ca era amara"). Har-El identifica Mara cu locul numit "Fantana Amara" (in araba: Bir el-Marah), situat la est de actualul oras Suez, de cealalta parte a canalului.
Al doilea loc de popas a fost Elim ("Apoi au venit in Elim. Si erau acolo dousprezece izvoare de apa si saptezeci de pomi de finic") - care ar fi, conform ipotezei profesorului, o oaza aflata la 11 Km spre sud-est, numita astazi Ajun Musa, adica "izvoarele lui Moise", desi in cuprinsul Peninsulei Sinai sunt intre doua si trei sute de oaze, numai aceasta are douasprezece fantani. In privinta celor saptezeci de finici (curmali), o numaratoare nu-si mai are rostul in trei milenii, configuratia vegetala a unei oaze se schimba...
O alta importanta deosebita prezinta al treilea loc de popas, Rafidim, de unde, conform textului biblic, muntele Sinai (desemnat uneori si sub numele de Horeb) poate fi vazut. Profesorul din Ierusalim si ziaristul Gordon Gaskill (al carui reportaj a aparut in numarul din septembrie 1973 al revistei "Reader's Digest) au urmat intocmai indicatiile textului biblic, calatorind cu jeepul lor mai intai de-a lungul peninsulei cat ar fi "cale de o zi de mers", apoi la stanga, in interiorul peninsulei, si au facut-o ignorand drumurile obisnuite, de constructie recenta - au folosit o cale naturala, anume un ued, adica o albie uscata a unui rau, destul de larg, numit Wadi Sudr, care urca spre inaltimile lipsite de vegetatie din interior. Astfel, s-au oprit la cateva sute de metri de un deal cu creasta zimtata, presarat cu stanci albicioase si crapate, inaltandu-se la circa 600 m deasupra peisajului arid: Sim Bisr - nume care in traducere inseamna aproximativ "Revelatia Legii" sau "Legile Oamenilor". Aceasta ar fi, conform ipotezei lui Har-El, Muntele Sinai - Horebul din Biblie.

Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum